Măsurile preventive sunt măsurile privative sau restrictive de liberate sau drepturi ce pot fi luate în cauzele penale în care există o suspiciune rezonabilă privind săvârșirea unei infracțiuni pedepsite cu înschisoarea, cu scopul de a asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a împiedica sustragerea suspectului sau a inculpatului de la urmărirea penală, respectiv de la judecată.

Măsurile preventive care pot fi impuse persoanei fizice sunt:

–          reținerea;

–          controlul judiciar;

–          controlul judiciar pe cauțiune;

–          arestul la domiciliu;

–          arestarea preventivă;

Măsurile preventive sunt prezentate gradual în Codul de procedură penală. Având în vedere că dreptul la libertate fizică precum și dreptul la libertatea de circulație sunt garantate, măsurile preventive au caracter de excepție și pot fi impuse numai în condițiile strict și limitativ prevăzute de lege.

Arestarea preventivă poate fi dispusă numai în măsura în care scopurile urmărite prin aceasta nu pot fi atinse prin măsurile neprivative de liberate sau arestul la domiciliu. Reglementarea arestării preventive se regăsește la art. 223 – 240 Cod proc. pen.

În ceea ce privește condițiile care se impun a fi întrunite pentru luarea măsurii arestării preventive, acestea se desprind din analiza coroborată a dispozițiilor art. 202 alin. 1-3 și art. 223.

În măsura în care inculpatul consideră că măsura arestării preventive nu a fost dispusă cu respectarea condițiilor legale, poate exercita calea de atac a contestației prevăzută de art. 425 indice 1 Cod procedură penală. În continuare regăsim un caz în care a fost admisă această cale de atac, măsura preventivă a arestului preventiv fiind înlocuită cu măsura preventivă a arestului la domiciliu.

Incheiere Tribunalul Bucuresti, verificare masuri preventive (art.206 NCPP) (Penal)

Incheiere

din 27 noiembrie 2014

1787/2014

Text speţă

Persoană fizică vs

ROMÂNIA

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXXXX

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA I PENALĂ

ÎNCHEIERE

Şedinţa publică din data de 26 noiembrie 2014

Tribunalul constituit din:

P_________: M____ B________

GREFIER: F_______ F_____

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti – a fost reprezentat de procuror C___ P___ I___ .

Pe rol soluţionarea cauzei penale având ca obiect contestaţia declarată de către contestatorul inculpat Z_____ G_____ împotriva încheierii de şedinţă din data de 18.11.2014 pronunţată de către Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns contestatorul inculpat Z_____ G_____, personal, aflat în stare de arest preventiv şi asistat de apărător ales, avocat Lorette L___ cu împuternicire avocaţială nr.10 emisă în data de 21.11.2014 în baza contractului de asistenţă juridică nr. 43/2014 aflată la dosarul cauzei..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după c are:

La întrebarea instantei, contestatorul inculpat Z_____ G_____ , personal, având cuvântul, învederează faptul că întelege să mentină contestatia formulată.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepţii de invocat, Tribunalul constată cauza în stare de judecată astfel încât acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul ales al contestatorului inculpat Z_____ G_____, având cuvântul, potrivit prevederilor art. 206 din C.p.p. solicită instantei admiterea contestatiei promovate, desfiintarea încheierii de sedintăprin care s-a dispus mentinerea extremă a arestului preventiv, si reanalizând să se dea eficientă prevederilor art. 206 alin. 7 din C.p.p., în coroborare ideatică cu art. 202 alin. 4 lit. b sau lit. d din C.p.p. În opinia apărării fată de momentul procesual în care se află cauza, fată de economia dosarului si de evolutia cercetării judecătoresti se constată că aproape a fost finalizată administrarea de probe mai fiind de audiat câtiva martori deoarece s-a realizat o extindere a probatoriului în cererile formulate de către inculpati în sustinerea apărării. Arată faptul că în ceea ce priveste probele din acte, mai sunt de audiati trei martori din acte iar apărarea a formulat o cerere de extindere a probatoriului solicitând audierea a încă trei per soane ce au fost prezente la incident, de altfel că se poate observa din rechizitoriu si instanta de fond a administrat probe cu precădere în acuzare pentru că toate persoanele audiate în prezenta cauză sunt lucrători ai ministerului de interne respectiv ancagati ai Sectiilor 15 si 26 de Politie.

Arată faptul că nici una dintre persoanele pe care inculpatul si în etapa de urmărire penală le-a propus în apărare nu au fost mentionate în rechizitoriu si mai mult decât atât în contextul în care depozitiile martorilor oculari au contrazis sustinerile ministerului public, fată de acestia s-a pus în miscare actiunea penală, sau cel putin s-a propus acest lucru, urmare a disjungerii cauzei pentru mărturie mincinoasă, or aflarea adevărului nu prezumă înclinarea balantei într-o singură directie ci aflarea adevărului prezumă opinii atât pro cât si contra inculpatului fiind principii mostenite încă de la latini. În opinia apărării prezumtia de nevinovătie este cea care guvernează cauza până la pronuntarea unei solutii definitive si executorii si asupra măsurilor preventive. Spune acest lucru pentru că măsura preventivă nu poate si nu trebuie să constituie o sanctiune sine die. Arată faptul că în opinia apărării raportat la continutul depozitiilor uzitate ca mărturii în prezenta cauzăsuspiciunea rezonabilă este diluată la maxim. Dacă instanta va lectura depozitiile date în sedintă publică la prima instantă se observă faptul că atât persoanele vătămate cât si martorii politisti se contrazic si relatează în mod diferit imaginile percepute în acel moment dar si depozitiile date în faza de urmărire penală. De aceea apărarea pune acent pe acest principiu al prezumtiei de nevinovătie.

Pe de altă parte arată că vinovătia unei persoane nu trebuie suprapusă pe măsura arestării preventive, statul român fiind campion la condamnări emise de către CEDO tocmai pentru aplicarea în exces a măsurii arestului preventiv solicitând astfel instantei să analizeze oportunitatea modificării fie prin restrictionarea severă a libertătii de miscare potrivit alin. 4 lit. d din C.p.p. făcând referire la măsura arestului la domiciliu fie printr-o restrictionare si supraveghere a libertătii de miscare cea prevăzută de măsura controlului judiciar, ambele măsuri fiind menite să asigure exigentele bunului mers al procesului penal, suficiente fată de momentul procesual în care se află cauza, echilibrate si echidistante raportat la pozitia acestui inculpat.

Reprezentantul Ministerului Public , având cuvântul, solicită instantei respingerea contestatiei, aspectele solicitate de către apărare avându-si sediul materiei în dispozitiile art. 242 alin. 2 din C.p.p. iar potrivit acestui text legal trei sunt conditiile în baza cărora o măsură preventivă poate fi înlocuită cu o măsură preventivă mai usoară, două fiind expres prevăzute iar una care se deduce din ansamblul dispozitiilor relative la măsurile preventive. Astfel, este vorba fie de conduita procesuală, fie de împrejurările concrete ale cauzei fie de termenul rezonabil. Solicită instantei a observa faptul că la luarea măsurii arestării preventive respectiv la data de 03.07.2014 actele de urmărire penală au fost efectuate cu celeritate, urmărirea penală a durat mai putin de 1 lună si jumătate, de asemenea judecătorul de cameră preliminară care a primit dosarul a efectuat actele de cercetare care îi revin cu celeritate, la acest moment cauza aflându-se în faza judecătii, etapa primei instantei asadar în a treia fază a procesului penal. Arată faptul că în aproximativ 4 luni de zile organele judiciare au efectuat a ctele care le revin cu rapiditate astfel încât din acest punct de vedere apreciază parchetul că nu sunt probleme.

Cu privire la conduita procesuală şi împrejurările concrete ale cauzei solicită instantei a observa faptul că de la ultima verificare acestea nu au suferit modificări. Solicită instantei să aibă în vedere faptul că din momentul în care cuvântul justiţiei a fost sustinut printr-o hotărâre definitivă numai prin prisma acestor modificări temeiurile avute în vedere anterior ar putea fi diminuate o r aceste temeiuri subzistă astfel cum în mod corect a apreciat si prima instantă astfel încât si parchetul consideră că solutia pronuntată este una corectă motiv pentru care solicită instantei respingerea contestatiei si mentinerea ca legală si temeinică a încheierii de sedintă contestată.

Contestatorul inculpat Z_____ G_____, personal, având ultimul cuvânt, arată faptul că este întru- totul de acord cu sustinerile apărătorului său ales si să i se acorde sansa de a fi judecat in stare de arest la domiciliu, obligându-se să respecte toate dispozitiile instantei. Arată că ocupatia sa este cea de actor la Mandragora Movis scoala de regie si film a numituluio Bobi P_______, are studii superioare, si două filme în care a jucat în anul 2014. arată faptul că are un domiciliu stabil în __________________ împreună cu sotia sa, având si un copil de 9 luni. Arată faptul că la acel moment nu consumase băuturi alcoolice deoarece era cu masina, si nu era agitat asa cum spun politisti, ci era calm a stat la dispozitia aces tora a prezentat actele pentru a fi identificat.

Arată faptul că a fost acuzat deoarece băiatul care l-a provocat si la lovit este lucrător al politiei, astfel că acesta l-a lovit si el nu a făcut altceva decât să se apare deoarece din miscările corpului pe care le avea fată de el s-a văzut că voia să îl lovească din nou fără să îi spună sau să îi facă ceva. Arată că nu a avut nici o legătură si nici nu îl cunoaste pe acest băiat. Arată faptul că poate spune că l-a împins pe acesta în zona umărului în asa fel încât acesta să nu se mai apropie de el deoarece acesta se afla într-o stare de ebrietate foarte avansată. Arată faptul că nu isi mai aduce aminte de un conflict cu ceilalti politisti deoarece a fost imobilizat si pus la pământ si nu stie si nu a văzut dacă politistii au scos arama, este adevărat că astrigat după ajutor deoarece nu mai putea respira fiind lovit din toate directiile. Era presat cu genunchiul pe cap, cu doi genunchi pe o parte a coapsei.

TRIBUNALUL

Având nevoie de timp pentru a delibera, în baza dispozitiilor art. 391 din C.p.p., urmează a dispune amânarea pronuntării cauzei la data de 27.11.2014.

Pentru aceste considerente,

DISPUNE

Amână pronuntarea cauzei la data de 27.11.2014.

Pronuntatăîn sedintăpublică, astăzi, 26.11.2014.

P_________ GREFIER

M____ B________ F_______ F_____

ROMÂNIA

DOSAR NR. xxxxx/4/2 014/a4

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 1787/C

Şedinţa publică din data de 27 noiembrie 2014

Tribunalul constituit din:

P_________: M____ B________

GREFIER: F_______ F_____

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti – a fost reprezentat de procuror C___ P___ I___ .

Pe rol soluţionarea cauzei penale având ca obiect contestaţia declarată de către contestatorul inculpat Z_____ G_____ împotriva încheierii de şedinţă din data de 18.11.2014 pronunţată de către Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXXX.

Dezbaterile care au avut loc în şedinţa publică din data de 26 noiembrie 2014, au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la aceea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, şi câ nd Tribunalul în temeiul dispoziţiilor art. 391 din C.p.p. având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea cauzei la data de 27 noiembrie 2014, dată la care a dat următoarea decizie penală:

JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ

Constata ca prin Inc heierea din 18.11.2014, Judecatoria Sector 4 Bucuresti, in baza art. 362 alin 2 C .p.p rap la art 208 alin 4 C .p.p a constatat legalitatea şi temeinicia luării măsurii arestării preventive faţă de inculpatul Z_____ G_____ .

A menţinut starea de arest prev entiv a inculpatului Z_____ G_____.

A respins ca neintemeiata cererea de inlocuire formulata.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, s-a retinut ca prin rechizitoriul nr. 7570/P/2014 din data de 13.08.2014, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpatului:

– Z_____ G_____ , fiul lui M_____ şi I_____, născut la data de 22.03.1982 în Bucureşti, domiciliat în Bucureşti, __________________, ____________________, CNP xxxxxxxxxxxxx , în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârşirii unei infracţiuni de lovire sau alte violenţe prev. de art. 193 alin.2 Cod penal şi a două infracţiuni de ultraj prev. de art. 257 alin. 1 şi 4 rap. la art.193 alin. 1 Cod penal, toate cu aplic. art. 38 alin. 1 lit. a Cod penal;

În fapt, în sarcina inculpatului Z_____ G_____ , s-au reţinut următoarele: în noaptea de 02/03.07.2014, în jurul orei 01.10, în timp ce se afla pe ______________________, a agresat-o fizic pe persoana vătămată D___ V_______, lovind-o pe aceasta cu pumnul în zona feţei şi cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 5-7 zile de îngrijiri medicale. Totodată, în aceeaşi noapte, în jurul orei 01.30, inculpatul a agresat fizic pe lucrătorii de poliţie T___ R_____ şi Tacoi R_____, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pe care i-a muşcat de mână, opunându-se astfel imobilizării şi încătuşării efectuate de către aceştia .

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 13.08.2014 sub nr. xxxxx/4/ 2014.

Prin încheierea nr. 45 din data de 03.07.2014, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti a dispus arestarea preventivă a inculpatului Z_____ G_____ , pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 03.07.2014 până la data de 01.08.2014, inclusiv , fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 54/DL/03.07.2014.

Prin încheierea din 29.07.2014 pronunţată în dosarul nr.xxxxx/4/2014, s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 02.08.2014 până la data de 31.08.2014, inclusiv .

Măsura arestării preventive şi respectiv măsura preventivă a controlului judiciar au fost verificate şi menţinute în temeiul art. 348 de către judecătorul de cameră preliminară.

Prin încheierea din data de 17.09.2014, în baza art. 346 alin. 2 din C. p.p. s-a dispus începerea judecăţii faţă de inculpaţii Z_____ G_____, C_____ JANE şi M____ M_____ M_____.

Prin încheierea din data de 30.09.2014, instanţa a verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei măsura arestării preventive faţă de inculpatul Z_____ G_____ şi a menţinut-o în continuare în temeiul art. 362 rap. la art. 208 din C. pr. pen.

Verificând legalitatea şi temeinicia arestării preventive a inculpatului Z_____ G_____ , conform art. 362 rap. la art. 208 din Cod procedură penală , instanţa constată că măsura arestării preventive a fost luată cu respectarea dispoziţiilor legale, luarea măsurii preventive răspunzând exigenţelor Cod procedură penală privind scopul măsurii şi criteriile de individualizare ale acesteia, analizate şi prisma respectării dispoziţiilor art. 23 din Constituţia României şi art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

În cauză există în continuare probe şi indicii temeinice în sensul art. 202Cod procedură penală (respectiv probele administrate în cursul urmăririi penale) care justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul este prezumptivul autor al infracţiunilor reţinute în sarcina sa. Astfel, probele administrate până în acest moment procesual nu au modificat în nici un fel presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi comis faptele pentru care este cercetat. În acest sens, instanţa are în vedere: declaraţiile persoanelor vătămate, procesul – verbal de depistare în flagrant, declaraţiile martorului T_______ G_______, planşele foto judiciare, certificatul medico-legal, declaraţiile inculpaţilor, precum şi mijloacele probatorii administrate până la acest moment, în cursul cercetării judecătoreşti (declaraţii martori şi persoane vătămate) .

În ceea ce priveşte arestarea preventivă, jurisprudenţa relevantă a Curţii EDO, precum cea din cauzele Assanidzé împotriva Georgiei cererea nr. xxxxx/01, P_____ împotriva României, I_____ P___ şi alţii contra României Cererile nr. 6289/03, 6297/03 şi 9115/03, Scundeanu împotriva Romaniei Cererea nr. xxxxx/02 sau C__________ împotriva României, cererea nr. xxxxx/02 din 1 iulie 2008, prevede că art. 5 § 1 lit. c) din Convenţie a fost încălcat de fiecare dată cand instanţele nu au furnizat, motivele concrete care le-au determinat s ă adopte o astfel de măsură în conformitate cu art. 148 alin. (1) lit. f) din vechiul C. proc. pen. De asemenea, Curtea observă că instanţele interne au obligaţia de a examina în mod individual situaţia inculpatului, profilul său personal şi situaţia sa familială şi posibilitatea adoptării uneia dintre măsurile alternative prevăzute de dreptul intern, conform art. 5 § 3 din Convenţie, care conţine cerinţa ca autorităţile să ţină seama de asemenea măsuri în măsura în care se pot aplica situaţiei în cauză, iar acuzatul oferă garanţii privind prezentarea la audiere.

Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului au fost dezvoltate patru motive fundamentale pentru a justifica arestarea preventivă a unui acuzat suspectat ca ar fi comis o infracţiune: pericolul ca acuzatul să fugă; riscul ca acuzatul, odată repus în libertate, să împiedice administrarea justiţiei, să comită noi infracţiuni sau să tulbure ordinea publică. Pericolul de împiedicare a bunei desfăşurări a procedurii penale nu poate fi invocat în mod abstract de autorităţi, ci trebuie să se bazeze pe probe faptice. La fel este şi cazul tulburării ordinii publice: dacă un astfel de motiv poate _____________________ perspectiva art. 5 în anumite circumstanţe excepţionale şi în măsura în care dreptul intern recunoaşte aceasta noţiune, el nu poate fi considerat ca relevant şi suficient decât dacă se întemeiază pe fapte de natură să demonstreze că punerea în libertate a deţinutului ar tulbura intr-adevăr ordinea publică.

Instanţa constată că în continuare sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 202 rap. la art. 223 alin. 2 din noul Cod procedură penală, în sensul că din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul Z_____ G_____ ar fi săvârşit o infracţiune de lovire sau alte violenţe pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani, dar şi două infracţiuni de ultraj, iar pe baza evaluării gravităţii faptelor, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acestora, se constată că privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică .

Referitor la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului Z_____ G_____, o primă observaţie care se impune a fi făcută este aceea că, deşi nu se confundă cu pericolul social al faptelor bănuit comise, această formă de pericol nu poate fi analizată şi apreciată distinct de pericolul social – abstract dar, mai ales, concret – al faptei penale imputată infractorului. În opinia instanţei, între cele două forme de pericol, există o strânsă legătură, astfel că mijloacele de probă ce dovedesc presupusa activitate infracţională reliefează şi pericolul pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpatului.

Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din particularităţile cauzei de faţă şi anume gravitatea sporită a infracţiunilor de ultraj, modalitatea şi împrejurările concrete în care se presupune că au fost comise faptele, respectiv, prin exercitarea de violenţe fizice (agresarea mai multor agenţi de poliţie, muşcarea acestora, solicitarea concursului celorlalţi inculpaţi pentru a se putea opune încătuşării, fuga de la locul săvârşirii presupusei fapte după ce anterior agresase o persoană care se afla în trecere şi care, de altfel, a determinat intervenţia organelor de poliţie) şi prin comiterea cărei sunt afectate două categorii de relaţii sociale, respectiv cele referitoare la integritatea fizică şi sănătatea persoanei şi la respectul datorat autorităţii de stat, ceea ce în final are drept consecinţă crearea unui sentiment de nesiguranţă în rândul comunităţii şi, implicit, o afectare a climatului normal de convieţuire socială.

Instanţa mai reţine şi necesitatea luării unor măsuri corespunzătoare gradului de pericol social extrem de ridicat al acestor fapte. Chiar dacă inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie pentru săvârşirea prezentelor fapte, instanţa nu poate să nu observe că faţă de modalitatea de săvârşire a faptelor şi modul în care acesta a acţionat, se poate forma presupunerea mai mult decât rezonabilă că există riscul ca odată pus în libertate la acest moment acesta să săvârşească şi alte asemenea fapte.

Pentru înlăturarea pericolului concret pentru ordinea publică, autorităţile judiciare trebuie să aibă o reacţie fermă şi să ia, în mod prompt, măsurile corespunzătoare pentru scoaterea din mediul social a indivizilor care comit fapte de genul celor imputate inculpatului din prezenta cauză şi să-i plaseze în mediul carceral, deoarece numai în această modalitate se realizează o apărare reală a ordinii publice.

În considerarea aspectelor prezentate, instanţa reţine că este îndeplinită şi cea de a doua condiţie cumulativă cerută de textul art. 223 alin. 2 CPP.

Este adevărat că măsura arestării preventive este una excepţională, că judecătorul are obligaţia de a analiza posibilitatea luării unor măsuri preventive alternative şi că „detenţia provizorie” trebuie să aibă limite rezonabile. Totuşi, având în vedere determinarea în a săvârşi fapte penale precum şi rezonanţa acestora în sânul unei comunităţi, situaţia personală a inculpatului şi perseverenţa infracţională a acestuia, instanţa apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului ar conduce la crearea unui sentiment justificat de insecuritate socială în contextul amplorii deosebite a săvârşirii acestui gen de fapte pe raza municipiului Bucureşti.

Lăsarea în libertate a inculpatului, cel puţin la acest moment, ar genera un sentiment de insecuritate în comunitate şi ar induce percepţia, periculoasă pentru statul de drept, că în faţa unor conduite de genul celei avută de inculpat, autorităţile statului nu au o reacţie fermă, menită să înlăture riscul de reiterare a unor conduite asemănătoare (reiterare care poate veni fie din partea inculpatului din prezentul dosar fie din partea altor persoane care ar considera că pot acţiona într-o manieră asemănătoare, fără ca statul, prin instituţiile abilitate, să reacţioneze proporţional cu gravitatea încălcărilor produse).

În lumina argumentelor expuse anterior, instanţa constată că temeiurile care au condus la luarea şi menţinerea măsurii arestării preventive a inculpatului Z_____ G_____ nu s-au modificat, subzistă şi impun în continuare privarea de libertate a acestuia.

Impotriva acestei incheieri, inculpatul a formulat contestatie solicitand inlocuirea măsurii arestării preventive si judecarea, in cadrul unei libertati supravegheate si restrictionate, apreciind că a fost aproape finalizata administrarea de probe iar arestarea preventiva nu poate constitui o sanctiune sine die.

Aflarea adevarului nu prezuma inclinarea balantei intr-o singura directie, iar exigentele procesului penal sunt indeplinite cu o masura preventiva mai usoara.

Analizand contestatia formulata, in baza art.206 corob. cu art.202NCpp, instanta o va respinge pentru urmatoarele considerente:

Potrivit art.202 alin.1 NCpp masurile preventive pot fi dispuse daca exista probe sau indicii temeinice din care rezulta suspiciunea rezonabila ca o persoana a savarsit o infractiune si daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni. Alin.3 al aceluiasi articol precizeaza ca orice masura preventiva trebuie sa fie proportionala cu gravitatea acuzatiei aduse persoanei fata de care este luata si necesara pentru realizarea scopului urmarit.

Acestei noţiuni din dreptul intern le corespunde sintagma de motive verosimile folosită de art. 5 pct. 1 lit. c din CEDO, direct aplicabilă în dreptul intern în temeiul art. 20 raportat la art. 11 alin. 2 din Constituţie. Această sintagmă a primit în jurisprudenţa CEDO semnificaţia de existenţă a unor fapte sau informaţii de natură a convinge un observator obiectiv că persoana a comis o infracţiune (cauza Fox, Campbell şi Hartley c. Regatului Unit) fără a fi necesar ca la momentul luării măsurii preventive să existe probe suficiente pentru a se putea formula o acuzare completă ( cauza Murray c. Regatului Unit ).

În prezenta cauză, instanta retine ca există probe care sunt în măsură să determine o suspiciune rezonabilă în sensul comiterii de către inculpatul-contestator a infracţiunilor pentru care este cercetat, fapt ce rezultă din: declaraţiile persoanelor vătămate, procesul – verbal de depistare în flagrant, declaraţiile martorului T_______ G_______, planşele foto judiciare, certificatul medico-legal, declaraţiile inculpaţilor, precum şi mijloacele probatorii administrate până la acest moment, în cursul cercetării judecătoreşti (declaraţii martori şi persoane vătămate) .

Se observa insa ca evaluarea anterioara a inculpatului in stabilirea starii de pericol pentru ordinea publică, luand in considerare criteriile stabilite prin practica CEDO- cauza Aleksanyan c Rusiei, 22.12.2008; cauza Letellier c Frantei, 26.06.1991, precum şi exigenţele art. 223 alin. 2 teza finală din N. C.pr.pen., nu mai este fondata. Gravitatea faptelor pentru care inculpatul este cercetat, prin prisma modalitatii şi împrejurărilor concrete în care se presupune că au fost comise faptele, respectiv, prin exercitarea de violenţe fizice (agresarea mai multor agenţi de poliţie, muşcarea acestora, solicitarea concursului celorlalţi inculpaţi pentru a se putea opune încătuşării, fuga de la locul săvârşirii presupusei fapte după ce anterior agresase o persoană care se afla în trecere şi care, de altfel, a determinat intervenţia organelor de poliţie) şi prin comiterea cărei sunt afectate două categorii de relaţii sociale, respectiv cele referitoare la integritatea fizică şi sănătatea persoanei şi la respectul datorat autorităţii de stat , sunt aspecte de necontestat.

Dar stadiul cercetarii judecatoresti, varsta, existenta unei familii organizate, lipsa antecedentelor penale, sunt indici concreti care nu mai justifica continuarea incarcerarii in raport cu exigentele interesului public.

Judecatorul constata, in acest stadiu al procesului penal, ca nu exista motive pentru care buna desfasurare a judecatii-si administrarea mijloacelor de proba mentionate- sa fie impiedicata de punerea in libertate sub garantia unei masuri preventive mai putin restrictive de libertate.

Nu există date concrete din care rezultă necesitatea de a preveni savarsirea unei alte infractiuni sau impiedicarea sustragerii inculpatului de la judecata.

Raportat la cerintele de proportionalitate prev. de art. 202 alin.3 NCpp, se constata ca masura preventiva a arestului la domiciliu, este necesara pentru realizarea scopului urmarit prin dispunerea acesteia, conform celor susmentionate, in cazul inculpatului. In acest sens, cererea de inlocuire formulata este vadit fondata. F___ de cele retinute, in baza art.206NCpp va admite contestatia formulata de inculpatul Z_____ G_____ împotriva Incheierii din 18.11.2014 pronunţată de Judecătoria sector 4 Bucureşti.

Va desfiinta in parte incheierea contestata si rejudecand cauza dispune:

Va admite cererea inculpatului-contestator de inlocuire a masurii arestarii preventive cu masura preventiva a arestului la domiciliu pentru o perioada de 30 de zile, începând cu data punerii in executare a prezentei încheieri.

În baza art.221 al.1 NCpp va impune inculpatului obligaţia de a nu părăsi imobilul din Bucureşti, ___________________, ____________________, CNP xxxxxxxxxxxxx fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza.

În baza art.221 al.2 NCpp, pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are următoarele obligaţii:

a) să se prezinte în faţa organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat;

b) să nu comunice cu coinculpaţii, persoane vatamate, parti civile, cu martorii din cauză ori cu experţii desemnaţi de organul judiciar, sau cu membrii de familie ai acestora.

În baza art.221 al.4 NCpp va atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

Va dispune punerea în libertate, de indata, a inculpatului Z_____ G_____ de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 54/DL/03.07.2014 emis de Judecătoria sector 4 Bucureşti, daca nu este retinut sau arestat in alta cauza.

Va mentine in rest, dispozitiile incheierii contestate.

În baza art.275 alin. 3 NCpp cheltuielile judiciare avansate rămân în sarcina statului.

D I S P U N E

In baza art.206NCpp admite contestatia formulata de inculpatul Z_____ G_____ împotriva Incheierii din 18.11.2014 pronunţată de Judecătoria sector 4 Bucureşti.

Desfiinteaza in parte incheierea contestata si rejudecand cauza dispune:

Admite cererea inculpatului-contestator de inlocuire a masurii arestarii preventive cu masura preventiva a arestului la domiciliu pentru o perioada de 30 de zile, începând cu data punerii in executare a prezentei încheieri.

În baza art.221 al.1 NCpp impune inculpatului obligaţia de a nu părăsi imobilul din Bucureşti, ___________________, __________, sector 2, CNP xxxxxxxxxxxxx fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza.

În baza art.221 al.2 NCpp, pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are următoarele obligaţii:

a) să se prezinte în faţa organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat;

b) să nu comunice cu coinculpaţii, persoane vatamate, parti civile, cu martorii din cauză ori cu experţii desemnaţi de organul judiciar, sau cu membrii de familie ai acestora.

În baza art.221 al.4 NCpp atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

Dispune punerea în libertate, de indata, a inculpatului Z_____ G_____ de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 54/DL/03.07.2014 emis de Judecătoria sector 4 Bucureşti, daca nu este retinut sau arestat in alta cauza.

Mentine in rest, dispozitiile incheierii contestate.

În baza art.275 alin. 3 NCpp cheltuielile judiciare avansate rămân în sarcina statului.

Definitiva.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 27.11.2014.

JUDECĂTOR GREFIER BALA_____ M____ A____ P______

BALA_____ M____ F_______ F_____